Germania s-a trezit: după decenii de autoculpabilizare – timp în care a beneficiat de dividendul păcii și al securității asigurate de SUA și NATO – Germania se reîntoarce în industria militară și în refacerea forțelor sale armate.

Venirea cancelarului Merz coincide cu schimbarea de paradigmă în securitatea mondială, scenă pe care – dacă vrea să mai conteze în ecuația geopolitică – Europa trebuie să devină rapid capabilă să se apere singură.

Vechea ordine mondială s-a dus, iar Germania ar putea fi o locomotivă pentru UE nu numai economic, ci și în planul securității. Schimbarea bruscă de bară e numită de germani ”Zeitenwende”, și vom vedea în ce direcție duce.

Ce e ”Zeitenwende” – ne explică azi un expert în problemele Germaniei cu un CV impresionant:

Doamna Anneli Ute Gabanyi este politolog german născută în România, cunoscută în special pentru cercetările sale asupra societății și culturii din perioada Războiului Rece în România și Europa de Est. A fost cercetător asociat la Institutul German pentru Probleme Internaționale și de Securitate din Berlin. În perioada Războiului Rece a fost analist și șef al secției române de cercetare la Radio Europa Liberă, iar ulterior, cercetător principal la institute de studii Sud-Est europene de la Muenchen.

Capitole

0:00 Introducere

7:49 Există azi o Germanie trezită brusc, militar și economic. Ce a făcut Germania în ultimii 30 de ani?

11:14 În anii '90 asistam la căderea Cortinei de Fier. Cum e posibil ca europenii și Germania să nu-și fi dat seama că ne vom trezi în interiorul unei altfel de confruntări, 30 de ani mai târziu, bazată tot pe dominație?

20:53 Gerhard Schroder a făcut primul pas către Rusia. Angela Merkel, pasul doi.

22:41 După Minsk, Germania și-a făcut Nord Stream 2 împreună cu Rusia. Din negocierile privind Ucraina, Ucraina a pierdut și a câștigat Germania

28:54 Germania a ieșit după 3 zile de la invadarea Ucrainei cu o poziție oficială, prin Olaf Scholtz. Parcă a așteptat să vadă dacă îi iese lui Putin să ajungă la Kiev.

40:33 Germania a fost o țară creativă, cu o economie inovativă. Cum se poate ca o astfel de țară, azi, să rămână atât de mult în urmă, dpdv tehnologic, față de SUA și față de China?

57:22 Ce așteaptă Germania de la industria înarmării?

1:01:18 Planul anunțat de Friedrich Merz pentru industria militară e foarte amplu. 500 de miliarde de euro. Există temeri privind înarmarea Germaniei. De unde vin?

1:19:15 Care sunt costurile sociale pe care le presupune întreținerea migrației față de necesitățile comunităților?

1:27:26 Care sunt relațiile Germaniei cu Franța si Italia, dpdv politic?

1:32:41 Cum percepe Germania această Europă cu două viteze?

Economistul șef al Raiffeisen Bank ne explică de ce nu avem competitivitate în economia românească.

Gata, s-a terminat, după 30 de ani, cu modelul economic pe care s-a bizuit capitalismul românesc: consumul produselor altora plătit cu bani împrumutati - pur și simplu nu mai funcționează, iar criza bugetară pe care o trăim trântește ușa peste economia neproductivă. Trebuie să deschidem o altă ușă. Pe care?

Ionuț Dumitru - economist-șef al Raiffeisen Bank și consilier onorific al premierului Bolojan explică și ce ni se întâmplă în acest moment de inflexiune, și ce ar trebui să facem ca să schimbăm modelul economic, și cum să evităm așa numita ”capcană a venitului mediu”. Un film de o oră jumătate - filmul în care jucăm cu toții, de la personaje principale, la figuranți: Economia la răscrucea unei schimbări de paradigmă.

Capitole

0:00 Introducere

6:08 INS a anunțat recesiune tehnică. Ce înseamnă și de unde vine?

12:32 De ce gâfâie economia României, deși au fost pompați la greu bani din împrumuturi?

20:31 400.000 de oameni au ieșit din economie. Industria românească e în cădere. Ce se întâmplă?

27:26 În ce direcție ar trebui să se îndrepte economia românească? E modelul bazat pe productivitate o soluție? Cum se iese din capcana venitului mediu?

39:17 Statul acordă stimulente. Care sunt ramurile care ar trebui stimulate țintit pentru a ieși din vechea paradigmă?

52:06 Economia europeană este și ea într-o fază de căutare. Unde vom fi peste 5 ani?

58:52 Trei diferențe importante între economia României și cea a Poloniei, cu care ne comparăm? Avem o structura economică similară. Pe ce au mizat ei?

01:06:12 Cum poate statul român să stimuleze dezvoltarea unor campioni naționali? Și cum poate, apoi, să-i stimuleze să iasă la internaționalizare?

01:12:43 Europa cu doua viteze din punct de vedere economic / PIB-ul să fie peste 1000 de miliarde. Cum va funcționa România în acest scenariu?

01:19:16 Anul 2027 va duce mai departe politicile actualului Guvern? Cum va continua consolidarea fiscală?

Banii personali și viitorul lor (și al nostru): de ce a explodat atât de spectaculos prețul aurului, de ce oamenii care economisesc, investesc, ”trimit bani în viitor” etc au început să evite moneda tipărită și să se orienteze spre altfel de active? De ce iubesc guvernele inflația și până unde pot urca datoriile statelor? Dar datoria globală? Poate avea Europa o piață unică de capital? Cum?

Despre toate acestea, într-o discuție cu Adrian Codirlașu, președintele CFA Society România - sub un titlu (nu chiar atât de) metaforic: fuga de bani și goana după aur.

CAPITOLE

0:00 Introducere

4:51 Prețul aurului, un festival / Are legătură cu inflația?

10:36 De ce fuge lumea de banii tipăriți? / Inflația e încurajată de guverne

16:50 Ce urmărește Trump în economia SUA?

28:38 Ce trebuie să facă Europa pentru a ne reveni la o normalitate economică? Energia Europei, foarte scumpă

38:08 Cum se poate încuraja consolidarea fondurilor de risc, pentru a finanța inovațiile?

40:58 Până unde poate merge îndatorarea mondială?

51:27 Cât de protejată este România de furtunile de pe burse?

1:01:24 Anul 2026, volatil. Ce eveniment ar putea da

foc economiei globale

Putem face o listă cu 7 certitudini a căror relativizare / ”blurare” ne împiedică pe noi, europenii de rând (adică noi, cei care votăm) să înțelegem nu numai ce ni se întâmplă, ci și ce ne așteaptă în orizontul unui deceniu – lucruri pe care liderii noștri evită să ni le spună tranșant:

7 lucruri care ne vor defini în deceniile viitoare locul în lume și tipul de societate – adică viețile noastre personale.

Deși suntem ”țara primarilor”, vulnerabilitatea dezvoltării locale pornește, paradoxal, de la administrațiile locale - adică de la structurile cele mai apropiate de cetățean.

Pentru a înțelege sursa acestei probleme am luat un studiu de caz: 600 de experți, grupați în 29 de echipe de lucru, muncesc timp de 2 ani pe baza datelor culese în 11 ani. Așa s-a născut strategia și viziunea de dezvoltare a orașului Cluj-Napoca.

Călin Hințea – decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării de la Universitatea Babes-Bolyai - a fost coordonatorul echipei de mai sus. A primit International Public Administration Award de la ASPA (Societatea Americană pentru Administrație Publică) pentru contribuțiile sale în domeniul administrației publice la nivel global.

Azi, Călin Hințea explică de ce unele localități - mai mari sau mai mici - prosperă datorită modului în care sunt conduse, și de ce altele, deși au la dispoziție toate resursele necesare, sunt conduse de administrația locală către depresie.

Capitole

0:00 Introducere

4:59 Până la urmă ce înseamnă un oraș depresiv?

10:12 Cum putem defini profilul strategic al unei comunități, al unui oraș?

12:04 La Cluj sunt trei factori strategici cheie și un concept

14:45 Ceea ce oferi unei comunități, prin strategia de dezvoltare, presupune automat și scumpirea vieții în orașul respectiv? Cum scapi de această capcană?

21:22 Ce este vitalitatea urbană? Urbanul mic și mediu are aceleași facilități ca un oraș mare. De ce nu vin investitorii?

34:02 România nu se raporteaza la comunitate. Valorile comunitare și încrederea au fost distruse de comunism

45:08 Cum valorifici o identitate a unui oraș ? Cum faci marketing pentru un oraș?

52:09 Avem clădiri cu probleme, un trafic cu probleme și fugim de spitalele publice. Ce soluții au găsit alții?

01:00:32 Specia își reașează poziția față de inteligența artificială. Care este proiecția României peste 5 ani? Care va fi marea strategie?

Abia peste câțiva ani vom înțelege cât de important e acest an 2026 pentru România, așa cum Europa abia de doar vreo doi ani înțelege cât de important a fost anul 2014 (anexarea Crimeii), sau anul 2015 (al marelui val de migrație necontrolată).

Bine ați venit la un nou podcast „Spiritul Timpului”. În zarva de frânturi de informații, vom încerca o privire coerentă, de ansamblu, asupra momentului istoric pe care-l trăim din punct de vedere al securității.

Vom vorbi despre contextul militar și despre complicata ecuație globală care stă în spatele deciziilor de securitate din acești ani: Indo-Pacificul, Europa ca lume liberă, Orientul și mizele de securitate – toate din perspectiva României.Tot azi discutăm despre România ca falia militară de la Marea Neagră, dintre Occident si Asia, dintre două civilizații societale: care este capacitatea reală de apărare a României, cu riscurile și scenariile aferente și care este locul României pe glob, în ecuația complicată a NATO, a Europei și a Statelor Unite.Siteul podcastului Spiritul Timpului poate fi urmărit aici:https://spiritul-timpului.cursdeguvernare.ro/Capitole0:00 Introducere7:30 Strategia de securitate a SUA – Statele Unite își mută atenția dinspre Europa spre Indo-Pacific. Cât de disruptivă este această tendință?14:03 Trebuie să-și ia europenii apărarea în propriile mâni? Care vor fi principalele schimbări în Uniunea Europeană?30:42 Rolul Rusiei în viitoarea lume bipolară, în care principalele forțe vor fi SUA și China36:14 Marea Baltică este o mare NATO, Marea Neagră este favorabilă Federației Ruse. Spațiul economic euroasiatic 01:09:40 Cum poate Europa suplini o scădere a trupelor americane in UE? La Marea Neagră comandamentul strategic este asigurat de Franța01:26:36 Ne îndreptăm spre un război rece sau spre o pace fierbinte? La ce să ne așteptăm de la războiul hibrid?01:34:51 Războaiele mondiale au început din Europa – Europa nu a crezut că va mai avea un războiPoți să ne urmărești pe:Linkedin: https://www.linkedin.com/company/spiritul-timpului/Facebook: https://www.facebook.com/SpiritulTimpuluiInstagram: https://www.instagram.com/spiritul.timpului/TikTok: https://www.tiktok.com/@spiritultimpului